NEINFRANTII

- legenda continua


ROMANIA INCOTRO ?

Distribuiţi
avatar
octasim
********
********

Mesaje : 238
Data de inscriere : 30/10/2009
Varsta : 113
Localizare : Bucuresti
24022011

ROMANIA INCOTRO ?

Mesaj  octasim

.
Mugur Isărescu: Să creştem prin muncă, nu prin consum
.

.
Guvernatorul Băncii Naţionale a atras atenţia că reluarea creşterii economice trebuie realizată prin stimularea muncii, prin investiţii şi crearea de locuri de muncă, şi nu prin încurajarea consumului. Repetarea excesivă a ideii că economia nu înregistrează creştere pentru că nu este stimulat consumul este un lucru periculos, spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Economia românească a înregistrat în ultimul trimestru din 2010 o creştere cu 0,1% faţă de perioada precedentă. Dacă şi în primele trei luni din acest an economia va marca un avans, România va ieşi tehnic din recesiune. Dar cum? Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a atras atenţia că este foarte important ca revenirea pe creştere a economiei româneşti să fie sustenabilă, bazată pe stimularea muncii, şi nu pe consum.

Povara fiscală trebuie redusă

Guvernatorul a subliniat faptul că redresarea economică se poate realiza numai prin stimularea muncii. „Trebuie făcute trei lucruri pentru a relua creşterea: să stimulăm munca, să stimulăm munca şi să stimulăm munca", a spus Isărescu, care a explicat că este nevoie de stimularea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă, de creşterea productivităţii şi a flexibilităţii pe piaţa muncii, dar şi de reducerea poverii sociale, în special în rândul antreprenorilor.

Povara pe întreprinderea plătitoare este 60-70%. Toţi care sunt în producţie sunt împovăraţi, de aceea probabil şi munca la negru. România este o ţară cu fiscalitate redusă la nivelul PIB şi cu fiscalitate foarte mare la nivelul întreprinderilor", a explicat oficialul BNR. El a adăugat că nivelul contribuţiilor sociale nu va putea fi însă redus până nu se va realiza un echilibru între contribuabili şi beneficiarii de asistenţă socială.

.
De când a început criza în România, numeroşi antreprenori, manageri şi bancheri vorbesc despre încurajarea consumului privat ca soluţie a relan­sării economiei, însă guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afir­­­mat ieri că aceasta este "o idee periculoasă", invocând tentaţia partidelor politice de a se lansa în pomeni electorale.

"Mi se pare nefezabilă, dar şi periculoasă chiar, repetarea aproa­pe excesivă că nu avem creştere eco­no­mi­că pentru că nu stimulăm consumul. Păi, cum să sti­mulăm dacă noi am avut un consum mult mai mare, cu 14% mai mare decât producţia internă", a declarat Isărescu.

.......................

Mi se pare nefezabilă şi aproape obsesivă repetarea ideii că nu avem creştere economică pentru că nu stimulăm consumul. Poate că am ajuns eu să suflu şi-n iaurt, dar ideea stimulării consumului mi se pare o idee proastă. Stimularea consumului înseamnă revenirea la deficite externe mari", a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu;

- România, de 20 de ani, are o creştere economică dezechilibrată - cerere mare, producţie mică;

- Cred că e o greşeală să facem ce am făcut în anii ’70 - ’80. În anii ’70, am împrumutat masiv, apoi în ’80 am strâns cureaua;

- Pentru a avea creştere economică e nevoie de 3 lucruri: să stimulăm munca, să stimulăm munca şi să stimulăm munca;

- Dezbaterea publică a fost dominată în ultima perioadă de salariile bugetarilor. Mai există şi alte categorii sociale în România;



Gheorghe Ialomiţianu, ministrul de Finanţe

- Foarte mulţi specialişti compară România cu alte ţări. De ce nu a acordat mai multe facilităţi firmelor de la începutul crizei. Dar România nu poate fi comparată cu celelate ţări din UE. România avea la sfârşitul anului 2008 dezechilibre majore (...) A trebuit să stingem focul.
- Se analizează reducerea contribuţiilor sociale, în special pentru angajatori

sursa - http://www.money.ro/isarescu--stimularea-consumului-este-o-idee-proasta--live-text_868501.html

Distribuie acest articol pe: Excite BookmarksDiggRedditDel.icio.usGoogleLiveSlashdotNetscapeTechnoratiStumbleUponNewsvineFurlYahooSmarking

avatar

Mesaj la data de Joi Mai 09, 2013 4:37 am  octasim

Va prezentam, in continuare, textul integral al interviului acordat in exclusivitate de catre domnul Traian Basescu, Presedintele Romaniei, pentru caleaeuropeana.ro:




Domnule Presedinte, există astăzi alternativă la austeritate?


R. Categoric nu există alternativă la austeritate atunci când, pentru o perioadă îndelungată de timp, o țară își finanțează deficitul bugetului de stat din împrumuturi și, astfel, acumulează datorii foarte mari, nici atunci când încerci să asiguri prosperitatea cetățenilor tăi tot din împrumuturi și, cu siguranță, nici atunci când, din cauza unor decizii politicianiste, țara își deteriorează semnificativ echilibrele macroeconomice și este nevoită să împrumute sume foarte mari pentru a-și acoperi cheltuielile curente. La un moment dat, sumele acestea împrumutate trebuie plătite și, atunci, inevitabil, trebuie să reduci cheltuielile bugetului de stat pentru a plăti datoriile. Această reducere a cheltuielilor statului a primit denumirea de austeritate, dar, la nivel micro, să știți că este practicată și în sânul unei familii, unde, spre
exemplu, nu poți împrumuta la nesfârșit bani de la vecini, la un moment dat trebuie să-ți plătești toate datoriile. În concluzie, spun clar că nu există alternativă credibilă la austeritate. Până la urmă, oricine poate înțelege că nu poți scăpa de datorii făcând alte datorii. Este adevărat, în ultimele săptămâni au apărut importanți politicieni europeni de stânga, care susțin că austeritatea nu este bună. Și eu susțin același lucru, ba chiar spun că este foarte rea pentru populație, pentru economie, dar și pentru politicieni, acolo unde astfel de măsuri se aplică. Dar trebuie să recunoaștem că oricât ar fi de rea austeritatea, ea are consecințe infinit mai ușoare pentru populaţia şi economia unei ţări decât împrumuturile cu dobânzi nesustenabile de peste 6 – 7% sau decât intrarea țării în încetare de plăți. De fapt, nimeni nu spune că austeritatea trebuie să fie un mod de guvernare permanent. Austeritatea este un instrument de restabilire a echilibrelor macroeconomice ale unei ţări, instrument care trebuie utilizat un timp cât mai scurt după care trebuie generată creştere economică durabilă dacă ţara are un guvern competent. În cazul României suntem la stadiul la care echilibrele macroeconomice au fost restabilite, ceea ce ne-ar trebui ar fi un guvern competent care să genereze creştere economică durabilă şi locuri de muncă. Banii europeni ne stau la dispoziţie. Ne trebuie doar competenţă şi corectitudine ca să-i utilizăm.

I. Ce avantaje şi ce dezavantaje ne-a adus aderarea, domnule Președinte?

R. Aș spune că am avut și avem avantaje foarte mari, pe care, din păcate, nu le-am valorificat întotdeauna la cel mai înalt nivel. Și vă dau câteva exemple: libera circulație a persoanelor, libera circulație a mărfurilor şi serviciilor, libera circulaţie a capitalurilor, investitii straine directe care au creat locuri de munca si au generat transfer de tehnologii, dreptul de a munci în alte țări ale Uniunii, și aici trebuie spus că, de la 1 ianuarie 2014, nu vor mai exista restricții pentru cetățenii români în niciuna din țările membre UE, banii europeni nerambursabili alocați pentru agricultură și dezvoltare, pe care, din păcate, nu i-am folosit eficient – cel puțin nu până acum -, apartenența la o structură economică și politică ce reprezintă unul din marii actori în plan global. Tot la avantaje aș mai include un lucru: ca urmare a deciziei noastre de a fi membri ai Uniunii Europene, am fost obligați ca, în multe domenii, să aplicăm standardele acceptate de toate statele membre, ceea ce a generat procese de modernizare a instituțiilor statului, inclusiv a justiției. Dacă, în mod obligatoriu, trebuie să căutăm și un dezavantaj, aici aș menționa cedarea partiala de suveranitate in unele domenii, care este transferată în mod deliberat unor structuri ale Uniunii, cum ar fi Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European.

I. Totuși, se înregistrează o scăderea a încrederii în Uniunea Europeană atât la nivel naţional, în România, cât şi la nivel european. Cum explicați acest lucru și care credeți că sunt cauzele acestui fenomen?


R. În mod categoric scăderea încrederii cetățenilor europeni în Uniune este un lucru îngrijorător. În opinia mea, acest lucru este cauzat, în primul rând, de faptul că, într-o perioadă de criză, Uniunea nu a livrat ceea ce a promis, și anume: s-a promis creare de locuri de muncă, iar, în realitate, șomajul a crescut consistent, pe de altă parte s-a promis reluarea creșterii economice și, în fapt, încă, suntem în plină recesiune, cel puțin în Zona Euro. În aceste condiții credibilitatea, încrederea cetățenilor în Uniune a Europeană a scăzut inevitabil. Ce-i de făcut? Un lucru simplu, și anume totală sinceritate în comunicarea publică. Cetățenii europeni trebuie să știe că o bună parte a prosperității lor a fost asigurată cu bani pe care nu i-au produs, au fost bani împrumutați, iar, acum, banii împrumutați trebuie plătiți înapoi, de multe ori cu dobânzi foarte mari și, de asemenea, cu costuri consistente pentru populație. Și mai este un lucru care ar trebui să facă parte din discursul public al politicienilor, și anume, adevărul despre bănci și bancheri. Desigur nu toți pot fi băgați în aceeași oală, dar guvernele unor țări au plătit sume enorme pentru incompetența, imoralitatea în afaceri și lăcomia unor bancheri, iar acum găurile din bănci sunt acoperite cu banii populației.

I. Domnule Președinte, s-au spus multe în ultimul timp despre adoptarea monedei euro în România, mai ales după ce s-a înțeles că termenul stabilit, anul 2015, nu mai este unul viabil. Care este, în prezent, stadiul adoptării monedei euro? Cât de departe se află România, în acest moment, de accesul în Zona Euro?


R. Adoptarea monedei euro este un moment esențial al integrării în Uniunea Europeană. Trebuie spus că România s-a obligat, prin Tratatul de Aderare, să adopte moneda euro. Din acest punct de vedere cred că trebuie acționat pe două paliere. Primul este obligatoriu și ține de îndeplinirea celor cinci criterii ale Tratatului de la Maastricht. Din acest punct de vedere, nu suntem prea departe. În prezent îndeplinim trei din cele cinci criterii, fiind restanți doar în ceea ce privește nivelul inflației și cel al dobânzilor cu care ne împrumutăm de pe piețele internaționale. Trebuie ca românii să știe că nici în ceea ce privește aceste două criterii nu suntem departe de atingerea țintelor. Marea noastră problemă este legată de un al doilea palier pe care, de acestă dată, nu ni-l mai impun tratatele Uniunii, ci este rezultatul propriei noastre analize, iar acesta se numește competitivitatea economiei românești. Am văzut țări care au trecut la moneda unică, iar, după câțiva ani, au intrat în criză pentru simplul motiv că economiile lor nu erau suficient de competitive. În ceea ce ne privește, avem un sector privat al economiei care este competitiv, ca dovadă exporturile cresc continuu și, în aceeași economie, avem un sector de stat profund necompetitiv, grav afectat de managementul politizat și de firmele protejate de oameni politici sau chiar de partide. Aici se încadrează și companiile feroviare și Transgaz și Romgaz, și Termoelectrica și Hidroelectrica și Oltchim, precum și multe altele sau chiar instituții de autoritate ale statului care sunt, de asemenea, profund afectate de politizare, ca de exemplu ASF, ANAF, ANRE etc. La aceste companii și instituții ale statului trebuie să lucrăm noi pentru a le face competitive și credibile. Dacă ar exista voință politică în această direcție, am putea rezolva problemele în doi ani. În ceea ce privește termenul de aderare la euro, eu cred că va trebui să fie menționat ferm în documentele noastre oficiale, iar optim nu poate fi decât anul 2017. La unele importante persoane din România am auzit enunțat, ca termen, anul 2019 sau chiar nefixarrea unui termen de trecere la moneda euro, cu argumentul practicii altor țări care nu au asumat o dată. Este greșită o neasumare de termen. În primul rând pentru că este o obligație care decurge din Tratatul de Aderare și nu poți să le spui partenerilor că îți vei îndeplini obligațiile, dar nu știi când o vei face. În al doilea rând, opinia mea este că, în 2014 – 2015, încep discuțiile pentru o nouă revizuire a Tratatelor Uniunii Europene, iar riscul creării a două categorii de state este mare, vorbesc despre două categorii de state, cele „euro” și cele „non-euro”. În lipsa unui termen de trecere la moneda unică misiunea noastră în negocierile de revizuire a tratatelor va fi mult mai dificilă și mai puțin credibilă. Personal, cred că cei care sunt adepții unor termene cât mai îndepărtate sau a neasumării unui termen ori nu știu prea bine mecanismele interne ale funcționarii Uniunii, ori susțin niște interese sectoriale care nu se suprapun cu interesul general. Acest subiect va trebui discutat și analizat serios. Pe de altă parte, știm foarte bine că intrarea în spațiul Schengen și trecerea la moneda euro sunt elemente extrem de importante ale integrării complete în Uniune.

I. Ați pomenit de spațiul Schengen. Care este situația României în acest moment în ceea ce privește aderarea la acest spațiu? S-au mai înregistrat evoluţii în ultimul timp?

R. România are bune șanse de intrare în Schengen printr-o decizie a Consiliului JAI din decembrie anul acesta. Totul depinde de noi și de vecinii bulgari. Trebuie subliniat că România îndeplinește criteriile tehnice pentru aderare și, dacă nu ar fi fost lovitura de stat parlamentară din vara anului trecut, cu certitudine, la Consiliul JAI din octombrie 2012, se stabilea intrarea noastră în spațiul Schengen. N-a fost să fie și la noi nimeni nu pare a se simți responsabil pentru acest lucru. Ba dimpotrivă, responsabilii de amânarea intrării României în Schengen par acum a susține că au scos țara din izolare.


I. Dar în ceea ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare, MCV, România a înregistrat evoluții în ultima perioadă?

R. În ceea ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare, din păcate lucrurile nu evoluează suficient de convingător în ultimele luni. La un moment dat, CSM-ul a părut a fi o instituție instabilă și n-am putea spune că lucrurile stau mult mai bine acum, iar cele semnalate în ultimul raport MCV sunt departe de a fi integral rezolvate și mă refer aici la faptul că avem, încă, un ministru cu dosar penal în instanță, ceea ce îi face pe europeni să se uite la noi ca la o țară ce are alte standarde politice decât cele europene, încă încercăm tertipuri legislative în Statutul deputaților și al senatorilor în zona imunității sau în aceea a incompatibilităților.
Acestea sunt riscuri în ceea ce privește aderarea în Schengen, iar, pe de altă parte, demonstrează că interese politice mărunte sunt pentru actuala coaliție mai presus de interesul național.

I. Cum se va descurca România în preşedinţia rotativă a UE? Ce înseamnă
această ocazie pentru țara noastră?

R. Mai este mult până departe. România va deține președinția rotativă a UE în a doua parte a anului 2019. Cred că despre acest lucru trebuie să vă vorbească viitorul președinte al României. Îmi permit să anticipez totuși un lucru, însă: în 2019 vom avea revizuite Tratatele Uniunii, vom fi într-o Uniune mult mai puternic integrată politic și economic. Președințiile rotative au fost întotdeauna o bună ocazie pentru statele membre să-și demonstreze
capacitatea de a gestiona problemele „la zi” ale Uniunii așa cum ele sunt stabilite de institutiile europene, printre care, mai ales, Consiliul European, iar, din acest punct de vedere, în mod categoric România va face față onorantei situații. Și, dacă va fi bine pregătită pentru acest moment, va fi o extraordinară ocazie de a lansa cel puțin un proiect european de anvergură. Vom vedea.

I. Spuneați adineauri că nu am folosit eficient fondurile europene și v-aș ruga, domnule președinte, să detaliați această afirmație?


R. Fondurile europene au devenit deja o vulnerabilitate a României în loc să devină un avantaj. Au devenit o vulnerabilitate pentru că nivelul redus al absorbției fondurilor alocate pentru coeziune se constituie într-o probă care nu poate fi contestată a lipsei noastre de capacitate administrativă. Eu aș merge mai departe și aș spune că este, cel puțin până în prezent, și o probă a lipsei de patriotism. Cum poți explica altfel dezinteresul pentru neutilizarea în timp util a 19 miliarde de euro necesare modernizării infrastructurii și extrem de utile pentru crearea de noi locuri de muncă. Este corect să scot din aceste referiri negative
fostul MDRT, unde absorbția fondurilor a fost mai bună și, cel puțin până anul trecut, în acord cu graficul de asigurare a banilor alocați. O dovedesc cifrele. În rest, în mod egal și miniștrii și funcționarii au probat și incompetență și lipsă de patriotism. Să sperăm că lucrurile vor merge mai bine de acum înainte, chiar dacă, trebuie să recunosc, declarații de genul „anul
acesta vom absorbi 50% din banii europeni”, venite din partea guvernanților, îmi par a fi în linia unei retorici fără acoperire și care fixează guvernanții în zonă incompetenței și a incapacității de a înțelege mecanismul de absorbție a fondurilor europene.


I. Cum vedeți situația românilor din Diaspora?


R. Cei aproximativ 3,5 milioane de români care muncesc în străinătate, preponderent în Italia, Spania, Franța, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Grecia și Cipru, sunt componentă, aș spune, a părții viguroase a națiunii noastre. Ei au avut curajul să-și ia soarta în propriile mâini, au vrut să trăiască mai bine și, implicit, să muncească mai mult decât ar fi putut s-o facă trăind în România. Ei sunt aceia care s-au așezat „deasupra vremurilor”, sunt aceia care, an de an, au ținut echilibrul deficitului de cont curent al țării prin cele 4 – 5 miliarde de euro pe care le-au trimis acasă. Și trebuie să mai spun că, datorită curajului lor de a-și lua soarta în propriile mâini, nu avem un șomaj exploziv, că, datorită hărniciei lor, multe sate și-au schimbat înfățișarea ca urmare a construcțiilor de case și gospodării noi și tot că tot ei sunt aceia care îndură, în mod nemeritat, adevărate campanii de presă dezlănțuite în unele țări din cauza câtorva infractori purtători de pașaport românesc fie că sunt ei rromi sau români. Dar cea mai mare umilință o îndură acești oameni din partea statului român, atunci când doresc să-și exprime dreptul de vot garantat de Constituție. Faceți o socoteală simplă: când sunt alegeri, se pun la dispoziție în străinătate doar maximum 300 de secții de vot pentru aproximativ 3,5 milioane de oameni, ceea ce înseamnă 11.700 de votanți la o secție de votare, fără a mai lua în considerare distanțele de sute chiar mii de kilometri pe care aceștia ar trebui să le parcurgă pentru a ajunge la secția de votare. Este evident că, prin modul de organizare a
votului în străinătate, practic, statul român le îngrădește acestora, în mod brutal și neconstituțional, dreptul la vot. A existat în Guvernul prim-ministrului Emil Boc inițiativa introducerii votului prin corespondență, dar proiectul de lege inițiat de Teodor Baconschi a fost neacceptat de clasa politică. Problema însă va trebui rezolvată prin noua lege electorală. Ori se introduce votul electronic sau votul prin corespondență, ori se fac 10.000 – 11.000 de secții de votare în străinătate, amplasate în comunitățile mai mari sau mai mici de români. Altfel, vom continua să avem rezultate distorsionate la alegeri. Dacă în conformitate cu Constituția acești oameni au drept de vot și sunt incluși în listele electorale, atunci statul român trebuie să le asigure condiții pentru a-și exercita acest drept.

I. Cum vedeți situația din Republica Moldova?


R. Republica Moldova și cetățenii ei reprezintă parte a sufletului națiunii române, parte a culturii noastre, parte a istoriei noastre și mai reprezintă un Pact Ribbendrop – Molotov pe care românii îl condamnă și astăzi. Acestea sunt premisele pe care s-a așezat politica noastră externă și susținerea, fără rezerve, în toate împrejurările, a proceselor de apropiere și, ulterior, de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Din păcate, evoluțiile politice din ultima vreme de la Chișinău sunt de natură să discrediteze toată munca din ultimii ani a politicienilor și, mai ales, sacrificiile populației pentru apropierea de Uniunea Europeană. Scandalul pentru înlocuirea procurorului general, căderea guvernului pe fondul unor mișcări
parlamentare, destituirea președintelui Parlamentului, atacul major la adresa judecătorilor Curții Constituționale, alianța în Parlament dintre un partid de centru-dreapta și comuniștii, toate acestea par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012. Rămân totuși la convingerea că, în cele din urmă, rațiunea și interesul național vor prevala la nivelul liderilor Alianței pentru Europa. Dacă această alianță este iremediabil destrămată, în Republica Moldova nu are cine să preia steagul avansării către intrarea în Uniunea Europeană și, atunci, procesele, încă în derulare, vor fi amânate sau definitiv oprite de către Comisia Europeană. Politicienii de la Chișinău trebuie să înțeleagă acum, în ceasul al doisprezecelea, responsabilitatea pe care o au pentru țară și pentru generațiile viitoare.



I. Vorbiți-ne, vă rog, domnule președinte și despre Fundația „Mişcarea Populară”, o idee care ați declarat că v-a aparținut. Care este rolul ei și ce-și propune să facă Fundația „Mişcarea Populară”?

R. Mișcarea Populară este o fundaţie care își propune să abordeze, din perspectiva societăți civile, a celor 58% care nu s-au prezentat la vot, marile probleme ale țării, fie că ne referim la situația demografică și natalitale, la revizuirea Constituției, la sănătate, educație, la Legea
electorală, la accelerarea proceselor de integrare în Uniunea Europeană, la problemele agriculturii și ale mediului și, nu în ultimul rînd, își propune să promoveze idei și soluții pentru completa reformare a clasei politice. Obiectivul fondatorilor este să descopere, să antreneze în dezbatere, să mobilizeze și să promoveze oameni care doresc să se implice credibil în continuarea proceselor de modernizare a României. Dacă va avea succes, fundația va trebui să-și creeze și un vehicol de punere în aplicare a soluțiilor, iar acest vehicol nu poate fi decât un partid de centru-dreapta așezat pe filiale distribuite pe tot teritoriul țării. Etapa în care se află acum Fundația „Mișcarea Populară” este aceea de selectare a liderilor și înființarea de filiale în fiecare județ.

I. Care este, în opinia dumneavoastră, profilul viitorului preşedinte al României?


R. Greu de definit un profil potrivit. Ce pot spune cu certitudine este că România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea” în viața politică și a instituțiilor statului. România are partide și instituții încă prea departe de a fi perfecte, ceea ce face
obligatorii intervențiile publice ale preşedintelui țării ca element de presiune pentru corectarea lucrurilor. Este, însă, foarte adevărat că populația are nevoie să vadă instituțiile statului lucrând împreună pentru atingerea obiectivelor naționale și atunci președintele trebuie trebuie să găsească o cale de mijloc, dar acest lucru nu ține numai de el, ci și de guvern, de parlament și de CSM. Pina la urma eventualele pozitii publice ale presedintelui legat de functionarea unor institutii sunt o obligatie a acestuia iar cele semnalate trebuiesc corectate si nu exista motive sa genereze necolaborarea intre institutii. Și, hai să fim corecți până la capăt: cei care, într-o țară ca România, vor o liniște totală, trebuie să știe că toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină.



I. Domnule Președinte, ce mesaj aveti pentru români de Ziua Europei?

R. Uniunea Europeană este singura soluție viabilă pentru România, dar și pentru state ca Germania, Franța, Italia și Marea Britanie. Niciuna din țările europene nu va fi capabilă să facă față singură efectelor procesului de globalizare. Numai o Uniune Europeană puternic integrată va putea garanta șansa prosperității pentru cetățenii săi. Iar criza economică prelungită prin care trece acum Europa este exact efectul a prea puțină integrare și a prea puțin respect al statelor pentru regulile Uniunii în materie de nivel de îndatorare. Dar, oricât de rău ne-ar fi în această perioadă de criză, trebuie să știm că, în câțiva ani, criza va trece, iar Uniunea Europeană va rămâne pentru a garanta un trai decent pentru cetățenii săi. La mulți ani, Europa! La mulți ani, România! La mulți ani, români, pentru că Ziua Europei este și ziua noastră!

Domnule Presedinte, va multumim!



Interviu realizat de Dan Carbunaru si Ovidiu Marincea.

http://www.caleaeuropeana.ro/traian-basescu-interviu-caleaeuropeana-ro-austeritate-guvern-mcv-schengen-miscarea-populara-ue-republica-moldova-mesaj-ziua-europei/

    Acum este: Joi Oct 19, 2017 5:29 am