NEINFRANTII

- legenda continua


Domnitorul ALEXANDRU IOAN CUZA

Distribuiţi
avatar
octasim
********
********

Mesaje : 238
Data de inscriere : 30/10/2009
Varsta : 113
Localizare : Bucuresti

Domnitorul ALEXANDRU IOAN CUZA

Mesaj  octasim la data de Vin Ian 27, 2012 6:20 am





DOMNITORUL ALEXANDRU IOAN CUZA -




Unirea Ţării Româneşti cu Moldova,realizată pe 24 ianuarie 1859,reprezintă actul politic care stă la baza României moderne şi a formării naţiunii române.



Drumul deschis de această unire în 1859 va conduce către realizarea României Mari în 1918.

Într-un context politic european devenit favorabil Unirii, mai ales după înfrângerea Rusiei în războiul Crimeei (1853-1856) de către forţele aliate anglo-franco-piemonteze, pasoptistii din Moldova şi Ţara Românească au putut pune în aplicare un plan care-i va reuni pe români sub un singur nume.

După revoluţia din 1848, Unirea a devenit problema centrală a vieţii politice româneşti, punând în mişcare intelectualii vremii dar şi oamenii simpli.
Pe 5 ianuarie 1859, Adunarea electivă de la Iaşi l-a ales ca domn al Moldovei pe candidatul partidei naţionale, Alexandru Ioan Cuza.
După alegerile din Moldova, au urmat cele din Ţara Românească, de la Bucureşti. Adunarea electivă de aici şi-a deschis lucrările la 22 ianuarie 1859.

În dimineaţa zilei de 24 ianuarie, în jurul orei 11:00, reprezentanţii partidei naţionale au propus ţinerea unei şedinţe secrete pentru desemnarea candidatului. Propunerea făcută de Vasile Boerescu a fost Alexandru Ioan Cuza.

În Adunarea electivă, toţi cei 64 de participanţi au votat pentru ca domnul Moldovei să devină şi cel al Ţării Româneşti.
Deşi teoretic unirea a fost înfăptuită, practic lipsea recunoaşterea ei din partea celorlate ţări.

Imediat după 24 ianuarie 1859, Cuza s-a luptat pentru obţinerea recunoaşterii de către puterile garante a dublei sale alegeri şi desăvârşirea unităţii politice şi administrative a noului stat naţional.

În martie 1859, reprezentanţii Franţei, Rusiei, Sardiniei, Prusiei şi Angliei au recunoscut oficial pe Alexandru Ioan Cuza drept singurul domn al Principatelor.

.............................
Material preluat si prelucrat de pe site-ul Europa FM
[/size]http://www.europafm.ro/stiri/interne/24-ianuarie-ziua-unirii-principatelor-romane~n25015/
...........................

Marele domnitor Alexandru Ioan Cuza are o semnificatie deosebita pentru noi , cei de pe acest forum , fiind - conform legendei - intemeietorul serviciului secret numit OCTOGONUL.

Aducem gandul nostru bun si o lacrima de Lumina in amintirea marelui roman care a initiat procesul de refacerea , pe baze moderne, a statului .

.........................................................................................................................................................
(2)...continuarea articolului



Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza, Alexandru Ioan I, (n. 20 martie 1820, Huşi, Moldova, astăzi în România – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România. A participat activ la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova şi la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor doua ţări române.
Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către puterea
suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unităţii contituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură adunare şi un singur guvern.

Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii, denumită şi Monstruoasa Coaliţie, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului.

Primii ani de viaţă

Născut în Huşi, Cuza a aparţinut clasei tradiţionale de boieri din Moldova, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza (care a fost de asemenea un proprietar de pământ în judeţul Fălciu) şi al soţiei sale, Sultana (sau Soltana), o membră a familiei Cozadini de origini fanariote.
Alexandru primeşte o educaţie europeană, devenind ofiţer în armata moldovenească şi ajungând la rangul de colonel. S-a căsătorit cu Elena Rosetti în 1844.

În anul 1848, anul revoluţiilor europene, Moldova şi Ţara Românească au fost şi ele cuprinse de această febră. Revolta moldovenilor a fost suprimată repede, dar în Ţara Românească revoluţionarii au preluat puterea şi au guvernat pe timpul verii. Tânărul Cuza a jucat un rol suficient de proeminent pentru a i se evidenţia înclinaţiile liberale, avute în timpul episodului moldovenesc, astfel că este transportat ca prizonier la Viena, de unde a fost eliberat cu ajutor britanic.

Revenind în Moldova în timpul domniei Prinţului Grigore Alexandru Ghica, a devenit ministru de război al Moldovei, în 1858, şi a reprezentat Galaţiul în divanul ad-hoc de la Iaşi.
Cuza a fost un proeminent politician şi a susţinut cu tărie uniunea Moldovei şi Valahiei. A fost nominalizat în ambele ţări de către Partida Naţională, care milita pentru unire, în defavoarea unui prinţ străin. Profită de o ambiguitate în textul Tratatului de la Paris şi este ales domn al Moldovei pe 17 ianuarie 1859 (5 ianuarie după calendarul iulian) şi în Ţara Românească pe 5 februarie 1859 (24 ianuarie după calendarul iulian).

Elena Cuza


Elena Cuza se înrudea cu neamul Sturdzeştilor, al Balşilor şi al Cantacuzinilor.
Judecând după portretul oficial realizat de Szathmary, când avea 38 ani, putea fi socotită cu greu o femeie frumoasă. Era foarte mică şi subţire, cu o expresie severă, cu ochi negri şi duşi în fundul capului. Era foarte timidă, lipsită de farmec şi feminitate. Educaţia ei urmase calea obişnuită în epocă: guvernantă franceză şi germană, pensionul Buralat, anturajul social şi literar al matusii sale Agripina Sturdza, din Iaşi.


În 1844, ea l-a întâlnit, s-a îndragostit şi s-a căsătorit cu Alexandru Ioan Cuza. El era o fire extrovertită, impulsivă, care se simţea bine printre oameni, foarte galant cu femeile.
Ea era o introvertită, cu o mulţime de inhibiţii. Slabele şanse ca acest mariaj să meargă au fost anulate de la început de incapacitatea Elenei de a-i oferi un urmaş soţului ei şi de faptul că a pus datoriile faţă de mamă înaintea celor faţă de soţ.
La 30 aprilie 1844 scria: „Crede-mă, mamă, noile sentimente pe care le am faţă de soţul meu nu mă vor împiedica să te iubesc.” După ce s-au căsătorit, ei s-au stabilit în modesta casă, a părinţilor lui Cuza, Ion şi Sultana, din Galaţi.[6]

Deşi Cuza şi soţia sa, nu au avut copii, ea i-a crescut ca pe proprii săi copii pe cei doi fii avuţi cu amanta lui, Elena Maria Catargiu-Obrenović: Alexandru Ioan Cuza (născut între 1862 şi 1864 - 1889) şi Dimitrie Cuza (1865 - 1888) care s-a sinucis.

A împărtăşit cu stoicism exilul soţului detronat şi, după moartea acestuia la 16 mai 1873, „i-a păstrat memoria cu o extraordinară devoţiune, neîngăduind să se rostească un singur cuvânt despre slăbiciuni pe care le cunoştea, le îngăduise şi-o spunea cu mândrie – le iertase, ca singura care pe lume putea să aibă acest drept.”


Înfăptuirea unirii




[size=12]Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor state Moldova şi Ţara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.
Totuşi, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune.
La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, aducându-le într-o uniune personală. În 1861, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică.
După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

Domnia lui Cuza Vodă stă sub semnul unei nerăbdătoare dorinţe de a ajunge din urma Occidentul, dar efortul domnului şi al sprijinitorilor săi întâmpină rezistenţa forţelor conservatoare şi a inerţiilor colective.
Mai grav, el stă sub semnul provizoratului, căci domnia lui Cuza este percepută ca pasageră; ţara a vrut un domn străin, l-a acceptat însă pe cel autohton, dar n-a renunţat la vechea doleanţă; în aşteptarea contextului prielnic, ea îngăduie un provizorat

După Convenţia de la Paris din 1858, marile puteri au lăsat guvernul fiecărui principat în grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacani, până la alegerea domnitorilor.
Principala atribuţie a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunări elective. Campania electorală din Moldova a dus la alegerea unei adunari favorabile unirii. Unioniştii moldoveni au putut impune cu uşurinţă candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17 ianurie 1859.
Ideea alegerii domnului moldovean şi la Bucureşti a fost oficial sugerată muntenilor de către delegaţia Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anunţa rezultatul alegerii de la Iaşi. În Ţara Românească, adunarea a fost dominată de conservatori, care erau însă scindaţi. Nepuntându-se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii munteni au sfârşit prin a se ralia candidatului Partidei Naţionale care a fost ales la 24 ianuarie/5 februarie 1859, domn al Ţării Româneşti.
Astfel, românii au realizat de facto unirea, punând la 24 ianuarie 1859, bazele statlui naţional modern român.
Sprijinul lui Napoleon al III-lea a fost decisiv pentru dezarmarea opoziţiei Turciei şi Austriei faţă de dubla alegere, astfel că la 1/13 aprilie 1859 Conferinţa de la Paris a puterilor garante dădea recunoaşterea oficiala a faptului împlinit de la 24 ianuarie 1859.

Conform deciziei Convenţiei de la Paris, se înfinţează la 15 mai 1859 Comisia Centrală la Focşani, ce avea ca scop redactarea primului proiect de Constituţie din istoria modernă a României şi realizarea altor proiecte de unificare legislativă a Principatelor. Proiectul de Constituţie nu a fost aprobat însă de domnitorul Cuza, Comisia Centrală din Focşani fiind desfiinţată în februarie 1862.


Reformele lui Cuza

După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României), iniţiază importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstireşti (1863), reforma agrară (1864), reforma învăţământului (1864) ş.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al ţării.

Întâmpinând rezistenţă din partea guvernului şi a Adunării Legiuitoare, alcătuite din reprezentanţi ai boierimii şi ai marii burghezii, precum şi a bisericii, în înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în 1863 un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstireşti (decembrie 1863) şi dizolvă Adunarea Legiuitoare (2 mai 1864).
În acelaşi an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă constituţie şi o nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă, şi decreteaza (14 august 1864) legea rurală concepută de Kogălniceanu.
În timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil şi codul penal, legea pentru obligativitatea învăţământului primar şi s-au înfiinţat primele universităţi din ţară, respectiv cea de la Iaşi (1860), care azi îi poartă numele, şi cea de la Bucureşti (1864).
Tot în această perioadă a fost organizată şi armata naţională.

Reforma fiscală

Reforma fiscală a fost materializată prin instituirea impozitului personal şi a contribuţiei pentru drumuri, generalizată asupra tuturor bărbaţilor majori, printr-o nouă lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar şi alte măsuri care au făcut ca la sfârşitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern.
S-ar mai putea adăuga, pe plan cultural, „importanta iniţiativă a guvernului moldovean al lui Mihail Kogălniceanu, care a instituit, în toamna anului 1860, prima universitate a ţării, cea ieşeană.”



Reforma agrara

Dezbaterile înverşunate care au avut loc în vara anului 1862 în privinţa proiectului de reformă agrară propus de conservatori şi adoptat de majoritate, dar nesancţionat de domnitor, au dovedit că maleabilitatea de care dădeau dovadă o bună parte dintre conservatori, în privinţa adoptării unui program general de reforme, nu concorda cu acceptarea de către ei a unei reforme agrare în sensul programelor revoluţionare de la 1848.
De aceea, în anii imediat următori ai unificării administrative, nu s-a putut trece brusc la reforma agrară, ci s-a continuat, pentru o perioadă de timp, să se adopte reforme pe linia organizării moderne a statului, deoarece acestea nu întâmpinau opoziţia conservatorilor, încă stăpâni pe majoritatea mandatelor din adunare, datorită sistemului electoral restrictiv.
Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea căilor ferate, constituirea Consiliului superior al instrucţiunii publice, un regulament de navigaţie, organizarea corpului inginerilor civili, reorganizarea Şcolii de silvicultură şi o serie de măsuri premergătoare unei secularizări a averilor mănăstireşti au reprezentat, în această perioadă, concretizările planului de reforme.

Din momentul în care conducerea guvernului a fost preluată de Mihail Kogălniceanu, aducerea din nou în dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict între guvern şi majoritatea adunării.
A urmat dizolvarea adunării, pe calea loviturii de stat. Lovitura de stat a sporit puterea domnitorului Cuza, şi totodată a înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorităţii în adunare.
Sancţiunea poporului prin plebiscit şi recunoaşterea noii stări de lucruri de către puterea suzerană şi puterile garante au creat posibilitatea decretării Legii rurale în sensul programului paşoptist, desfiinţându-se relaţiile feudale în agricultură şi procedându-se la o împroprietărire a ţărănimii clăcaşe.

Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, peste 400.000 de familii de ţărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar aproape alţi 60.000 de săteni au primit locuri de casă şi de grădină.
Reforma agrară din 1864, a cărei aplicare s-a încheiat în linii mari în 1865, a satisfăcut în parte dorinţa de pământ a ţăranilor, a desfiinţat servituţile şi relaţiile feudale, dând un impuls însemnat dezvoltării capitalismului. Ea a reprezentat unul din cele mai însemnate evenimente ale istoriei României din secolul al XIX–lea

Mihail Kogălniceanu

Alte reforme


În timpul guvernului condus de Mihail Kogălniceanu, s-a trecut la etapa hotărâtoare a înfăptuirii reformelor.
Astfel, primul demers făcut, într-o direcţie în care guvernul ştia că nu avea să întâmpine opoziţie pe plan intern, a fost acela al secularizării.
La 13/25 decembrie 1863, la propunerea guvernului, adunarea a votat secularizarea averilor mănăstireşti cu 93 de voturi contra 3. Era o măsură de însemnătate majoră, datorită căreia era recuperat peste un sfert din teritoriul naţional.
Apoi au fost elaborate şi promulgate Legea contabilităţii, Legea consiliilor judeţene, Codul Penal şi Legea instrucţiunii publice, precum şi crearea Consiliului de Stat. Tot acum se înfiinţează Şcoala Naţională de Arte Frumoase, la Bucureşti, la conducerea căreia este desemnat Theodor Aman şi se realizează, în premieră, o
Şcoală de Medicină Veterinară.

Analizând suita de evenimente, unele cu caracter realmente revoluţionar, se poate spune că sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost puse bazele statului unitar român modern. Practic, nu există domeniu de activitate economică, social-politică, culturală, administrativă sau militară din ţară, în care Cuza să nu fi adus îmbunătăţiri şi înnoiri organizatorice pe baza noilor cerinţe ale epocii moderne.

Abdicarea şi exilul

Cuza începe să fie suspectat de liberalii radicali, care ulterior au făcut cartel cu conservatorii, că ar intenţiona să instituie un regim personal; acest fapt a slăbit poziţiile domnitorului şi a animat activitatea monstruoasei coaliţii, hotărâtă să-l înlăture.
Complotiştii au reuşit să-şi realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracţiune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca ş.a.), şi l-au constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22-11/23 februarie 1866.
La această abdicare a contribuit chiar Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privinţa factorilor reacţionari, ci, într-un discurs, se arăta dispus să renunţe la tron în favoarea unui principe străin (fapt susţinut şi de o scrisoare adresată unui diplomat străin).
A fost instituită o locotenenţă domnească alcătuită din Lascăr Catargiu, Nicolae Golescu şi colonelul Nicolae Haralambie din partea armatei. Conducerea guvernului a revenit lui Ion Ghica;
Apoi Senatul şi Comisia au proclamat ca domnitor pe Filip de Flandra, din casa domnitoare belgiană, dar acesta nu a acceptat coroana.

Provizoratul locotenenţei domneşti a luat sfârşit abia după ce Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat să devină principe al României, la 10 mai 1866.

........................................
articol preluat si editat dupa
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza [size=9]
.......................................
.......................................


.................
Sa pastram in inima pentru totdeauna imaginea marelui Domnitor Alexandru Ioan Cuza care a fost fondatorul Romaniei moderne.
Va rugam sa ascultati un minunat cantec in interpretarea lui Daniel Avram

- Iarta- ne, Doamne, ca l- am tradat pe Cuza...

http://www.trilulilu.ro/enciclopedie/b7c72e4c66e451


-Primeste-l Doamne in casa ta
-Pe Domnul trist si-nsingurat
-Pe Cuza inima de stea
-Si iarta-ne ca l-am tradat


.
avatar
octasim
********
********

Mesaje : 238
Data de inscriere : 30/10/2009
Varsta : 113
Localizare : Bucuresti

Re: Domnitorul ALEXANDRU IOAN CUZA

Mesaj  octasim la data de Dum Ian 24, 2016 7:44 am

24 IANUARIE – MICA UNIRE. Zeci de manifestări au loc în toată ţara

Azi se sărbătoresc 157 de ani de la Mica Unire. În 24 ianuarie 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza a avut loc Unirea Principatelor Române, primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român.
Peste 3.500 de efective ale MAI vor acţiona pentru asigurarea măsurilor de ordine publică la cele aproape 100 de manifestări omagiale organizate la nivel naţional în contextul sărbătoririi Unirii Principatelor Române, la care sunt aşteptate peste 100.000 de persoane, se arată într-un comunicat al MAI.
Principalele manifestări vor fi organizate azi în municipiile Cluj, Focşani şi Iaşi, unde se estimează prezenţa unui public numeros. Prefecturile vor organiza manifestări dedicate Unirii Principatelor Române în municipiile reşedinţă de judeţ, iar în instituţiile de învăţământ ale MAI vor avea loc activităţi comemorative.
În Piața Unirii din Iași vor avea loc momente folclorice susținut de artiști precum Grigore Leșe, Veta Biriș sau Matilda Pascal Cojocărița. După onorul prezentat de Armata Română și intonarea Imnului Național, va avea loc un ceremonial religios, susținut de înalții prelați ai Bisericii Ortodoxe și ai Bisericii Catolice. Între 12:15 și 12:30 va avea loc ceremonialul depunerii de coroane la monumentul domnitorului Al. I. Cuza, iar între 12:30 si 12:40 va avea loc defilarea detașamentelor militare. După intonarea Horei Unirii și desfășurarea horei populare, oficialitățile  vor merge spre Biserica Trei Ierarhi, unde se află și mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Între orele 13:00 si 13:25 va avea loc slujba și depunerea de coroane la mormântul domnitorului Alexandru  Ioan Cuza. Între orele 13:00 si 14:00 se va ține masa populară. Evenimentul se va încheia seara, când pe traseul Piața Unirii – pietonalul Ștefan cel Mare – Palatul Culturii, militarii Garnizoanei Iași vor defila la retragerea cu torțe. Acest eveniment va avea loc între orele 18.00 si 18.30. (bzi.ro)
Instituţia Prefectului – judeţul Cluj şi Divizia 4 Infanterie „Gemina” organizează azi la Cluj, de laora 12.30, o ceremonie militară şi religioasă la bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dinmunicipiul Cluj-Napoca. Primăria municipiului Cluj-Napoca organizează de la ora 16.00 un spectacol folcloric, în Piaţa Unirii, iar de la ora 20.00, în acelaşi loc va avea loc un spectacol de artificii. (cluj24h.ro)
Pentru cinstirea Zilei Unirii, Instituţia Prefectului-Judeţul Bistriţa-Năsăud, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria Municipiului Bistriţa, împreună cu Garnizoana Bistriţa, organizează, în data de 24 Ianuarie 2016, activităţi aniversare dedicate Marii Sărbători, după următorul program: începând cu ora 12.30, la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasat în municipiul Bistriţa, Piaţa Unirii; Ceremonial militar-religios; acordarea onorului militar; salutul Drapelului de Luptă; intonarea Imnului Naţional al României; oficierea serviciului religios; alocuţiuni; depunerea coroanei de flori la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza; spectacol oferit de Centrul Cultural Municipal; defilarea gărzii de onoare; Hora Unirii. (radiotransilvania.com)
Studenţii Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” vor organiza, ca în fiecare an, un eveniment prin care vor marca această sărbătoare. Reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Interne vor participa şi la ceremoniile care se vor desfăşura în Bucureşti la statuia domnitorului Al. I. Cuza din Dealul Mitropoliei.

Începând cu orele 17:00, primăria Municipiului Turda, Consiliul Local al Municipiului Turda şi Casa Municipală de Cultură organizează spectacol folcloric dedicat Unirii Principatelor Române, pe scena Teatrului “Aureliu Manea” Turda. Împreună cu turdenii prezenţi pe platoul din faţa Primăriei Municipiului Turda, în intervalul orar 18:30 – 18:40, se va lua parte la HORA UNIRII, iar în jurul orelor 18:40, în aceeaşi locaţie, vor fi focuri de artificii pregătit de către organizatori. (turdanews.net)
În municipiul Dej, de la ora 13.00, în Sala Mare a Primăriei va avea loc o sesiune de comunicări în cadrul simpozionului “Unirea Principatelor Române” urmată de un moment artistic susţinut de ansamblul folcloric „Someşana” al Casei Municipale de Cultură Dej. La Biblioteca Municipală Dej va avea loc expoziţia de carte: „Mica Unire şi Domnul ei”.

 .

Primăria şi Consiliul Local Câmpia Turzii organizează evenimentul cultural intitulat “Hai să dăm mână cu mână”. Evenimentul se va desfăşura la Palatul Cultural “Ionel Floaşiu”, în sala de spectacole “Mircea Mihăşan”, începând cu ora 16.00. Manifestările se vor încheia cu Hora Unirii, cu participarea Fanfarei Promenada în Piaţa Tricolorului. (cluj24h.ro)

Home » Cunoaște România » 24 IANUARIE – MICA UNIRE. Zeci de manifestări au loc în toată ţara
24 IANUARIE – MICA UNIRE. Zeci de manifestări au loc în toată ţara

Posted on 24 ianuarie 2016 by Madalina Diaconu in Cunoaște RomâniaIstorieȘtiri // 0 Comments




Azi se sărbătoresc 157 de ani de la Mica Unire. În 24 ianuarie 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza a avut loc Unirea Principatelor Române, primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român.

Peste 3.500 de efective ale MAI vor acţiona pentru asigurarea măsurilor de ordine publică la cele aproape 100 de manifestări omagiale organizate la nivel naţional în contextul sărbătoririi Unirii Principatelor Române, la care sunt aşteptate peste 100.000 de persoane, se arată într-un comunicat al MAI.

Principalele manifestări vor fi organizate azi în municipiile Cluj, Focşani şi Iaşi, unde se estimează prezenţa unui public numeros. Prefecturile vor organiza manifestări dedicate Unirii Principatelor Române în municipiile reşedinţă de judeţ, iar în instituţiile de învăţământ ale MAI vor avea loc activităţi comemorative.


În Piața Unirii din Iași vor avea loc momente folclorice susținut de artiști precum Grigore Leșe, Veta Biriș sau Matilda Pascal Cojocărița. După onorul prezentat de Armata Română și intonarea Imnului Național, va avea loc un ceremonial religios, susținut de înalții prelați ai Bisericii Ortodoxe și ai Bisericii Catolice. Între 12:15 și 12:30 va avea loc ceremonialul depunerii de coroane la monumentul domnitorului Al. I. Cuza, iar între 12:30 si 12:40 va avea loc defilarea detașamentelor militare. După intonarea Horei Unirii și desfășurarea horei populare, oficialitățile  vor merge spre Biserica Trei Ierarhi, unde se află și mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Între orele 13:00 si 13:25 va avea loc slujba și depunerea de coroane la mormântul domnitorului Alexandru  Ioan Cuza. Între orele 13:00 si 14:00 se va ține masa populară. Evenimentul se va încheia seara, când pe traseul Piața Unirii – pietonalul Ștefan cel Mare – Palatul Culturii, militarii Garnizoanei Iași vor defila la retragerea cu torțe. Acest eveniment va avea loc între orele 18.00 si 18.30. (bzi.ro)

Instituţia Prefectului – judeţul Cluj şi Divizia 4 Infanterie „Gemina” organizează azi la Cluj, de laora 12.30, o ceremonie militară şi religioasă la bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dinmunicipiul Cluj-Napoca. Primăria municipiului Cluj-Napoca organizează de la ora 16.00 un spectacol folcloric, în Piaţa Unirii, iar de la ora 20.00, în acelaşi loc va avea loc un spectacol de artificii. (cluj24h.ro)


Pentru cinstirea Zilei Unirii, Instituţia Prefectului-Judeţul Bistriţa-Năsăud, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria Municipiului Bistriţa, împreună cu Garnizoana Bistriţa, organizează, în data de 24 Ianuarie 2016, activităţi aniversare dedicate Marii Sărbători, după următorul program: începând cu ora 12.30, la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasat în municipiul Bistriţa, Piaţa Unirii; Ceremonial militar-religios; acordarea onorului militar; salutul Drapelului de Luptă; intonarea Imnului Naţional al României; oficierea serviciului religios; alocuţiuni; depunerea coroanei de flori la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza; spectacol oferit de Centrul Cultural Municipal; defilarea gărzii de onoare; Hora Unirii. (radiotransilvania.com)

Studenţii Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” vor organiza, ca în fiecare an, un eveniment prin care vor marca această sărbătoare. Reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Interne vor participa şi la ceremoniile care se vor desfăşura în Bucureşti la statuia domnitorului Al. I. Cuza din Dealul Mitropoliei.


Începând cu orele 17:00, primăria Municipiului Turda, Consiliul Local al Municipiului Turda şi Casa Municipală de Cultură organizează spectacol folcloric dedicat Unirii Principatelor Române, pe scena Teatrului “Aureliu Manea” Turda. Împreună cu turdenii prezenţi pe platoul din faţa Primăriei Municipiului Turda, în intervalul orar 18:30 – 18:40, se va lua parte la HORA UNIRII, iar în jurul orelor 18:40, în aceeaşi locaţie, vor fi focuri de artificii pregătit de către organizatori. (turdanews.net)

În municipiul Dej, de la ora 13.00, în Sala Mare a Primăriei va avea loc o sesiune de comunicări în cadrul simpozionului “Unirea Principatelor Române” urmată de un moment artistic susţinut de ansamblul folcloric „Someşana” al Casei Municipale de Cultură Dej. La Biblioteca Municipală Dej va avea loc expoziţia de carte: „Mica Unire şi Domnul ei”.

 .

Primăria şi Consiliul Local Câmpia Turzii organizează evenimentul cultural intitulat “Hai să dăm mână cu mână”. Evenimentul se va desfăşura la Palatul Cultural “Ionel Floaşiu”, în sala de spectacole “Mircea Mihăşan”, începând cu ora 16.00. Manifestările se vor încheia cu Hora Unirii, cu participarea Fanfarei Promenada în Piaţa Tricolorului. (cluj24h.ro)

Târgu Jiu

 .

Primăria municipiul Gherla organizează o expoziţie de carte dedicată Zilei Unirii Principatelor Române, iar la Casa Municipală de Cultură va avea loc duminică, 24 ianuarie 2016, un spectacol artistic cu participarea Ansamblului folcloric „Ardealul” şi fanfara din localitate. (cluj24h.ro)

Ca în fiecare an, ziua de 24 ianuarie, ziua Unirii Mici, este sărbătorită de artiştii profesionişti ai Centrului de Cultură ”Augustin Bena” Alba prin spectacole oferite locuitorilor acestui judeţ încărcat de istorie. Azi, la Sala Unirii din Alba Iulia, începând cu ora 10.00, toţi cei care iubesc şi simt româneşte sunt aşteptaţi să asculte sau să se prindă în Hora Unirii interpretată de Fanfara judeţului Alba condusă de dirijorul Honcaş Coriolan. (ziarulunirea.ro)

Muzeul Județean Buzău, Centrul Județean de Cultură și Arta Buzău și Teatrul George Ciprian Buzău, anunță un program cultural inedit pentru sărbătorirea Zilei de 24 Ianuarie 1859: expoziția Alexandru Ioan Cuza la Buzău, spectacolul de Muzica Populară – în sala de spectacole a Teatrului George Ciprian Buzău, momente artistice, lansări de carte și altele. (newsbuzau.ro)

La Brăila începând cu ora 10:50, oficialitățile brăilene se întâlnesc pe platoul de la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. La ora 11:00  va începe ceremonialul militar cu semnalul trompetului, marșul de întâmpinare, prezentarea onorului, salutul Drapelului de Luptă și trecerea în revistă a gărzii de onoare și se va încheia cu intonarea Imnului Național al României. Zece minute mai târziu, un sobor de preoți va oficia serviciul religios. La ora 11:25, soliștii Casei de Cultura vor susține un program artistic, după care va avea loc depunerea de jerbe și buchete de flori la Monumentul Domnitorului   Al. I Cuza. Festivitatea se va încheie cu Hora Uniri. (infobraila.ro)

Jandarmii şi pompierii participă cu efective la organizarea gărzilor de onoare şi ceremoniile militare atât la nivel central, cât şi local. (comunicat MAI)


    Acum este: Joi Dec 14, 2017 4:23 am