NEINFRANTII

- legenda continua


SFÂRȘITUL DOBITOCIEI

Distribuiţi
avatar
misodor

Mesaje : 85
Data de inscriere : 10/11/2009
Varsta : 48
Localizare : São Carlos/SP/Brasil

SFÂRȘITUL DOBITOCIEI

Mesaj  misodor la data de Joi Dec 20, 2012 3:08 am

Topicul ăsta trebuie deschis azi, pentru că după ziua de 21 decembrie o să pară ca şi cum "după război mulţi viteji s-arată", deci, o să încep să înjur acum, ca să nu pierd meteoritul de la 8 jumate, pe direcţia Casiopeia Nord, cu peronul pe partea strâmbă.
Nu mai e nevoie, sper, să reamintesc că binevoitorii clarvăzători, cititori în stele şi magi, diferite croncănitoare autohtone şi cu mayaşii zece care-i şi întrece, ne-au pus pe ordinea de zi, în această sublimă dată a anului în care ne aflăm, sfârşitul la lume. Da... s-a termenat, dragilor, pământul se va opri, ploile vor veni şi oceanele ne vor acoperi... Ca cireaşa de pe tort să fie mai cosmică, cică s-ar alinia galaxiile una în spatele alteia, frumos, ca pe vremuri brăileanul la coadă la lapte, şi de aici o să rezulte un fel de rază şpaţială, să-ncremenesc, că care rază ne va rade bărbile cu tot cu căpăţână.
Interesant, aş zice eu.
Experienţa de intoxicare cu tâmpenie e, realmente, un fapt inedit. Până acum, ni se serveau la micul dejun bombe şi talibani, la prânz fiecare îşi lua porţia de neutroni de Cernobâl iar seara ne adormeau pe muzica de generic de la "Fufuşima, come back to me". Dar lumea a evoluat. Telenovelele nu mai pot stăpâni foametea din stradă şi nu mai pot acoperi golăniile fără ruşine ale preşedinţilor pe viaţă, prim-miniştrilor, reginelor şi descreieraţilor lideri sud-americani. Pute prea tare, a hoit la pătrat, şi mirosul e dus de Internet în cea mai ascunsă peşteră din lumea a treia. Nu mai ţine! Era nevoie de ceva şi mai şi, o sperietoare mai haioasă şi soluţia e colea în Biblie: Hapciucalipsa! Pe ea, pe mama ei!
Aşa că, după o sumară pregătire s-a început tuşeul pe fundul cel mai adânc al Tainelor Maiaşe. Şi brusc, am găsit ditamai chetroiul care zicea aşa:

“V-a sunat ceasul, meseriaşilor, în 2012 la 21/12 trecute fix vă tragem o aliniere pe galaxii de nu ridicaţi un asteroid de jos.
V-a înfipt zambila-n brânză, cu drag, din epoca bronzului, Apocaptepetl”.


În acelaşi nobil scop am pus-o rapid de un film super-mediatizat cu nişte actori de mâna a cinşpea şi, din cinematograf în cinematograf, din reţea în reţea, din piraterie în piraterie, isteria s-a declanşat necruţător, pentru că la un car de 4-5 miliarde de tărtăcuţe înnebunite şi înfometate de criză ajunge şi un singur ciomag mediatic.
Găsirăm rapid şi bonificaţii: pe toate drumurile atârnă o cârcă de profeţi trataţi cu doze incorecte sau insuficiente de psihotropice, care, pentru un diazepam şi un lisergicuţ îţi jură cu mâna pe crucea mă-si (scuzaţi expresia) că entităţile paralele şi perpendiculare s-au supărat nasol pe noi şi vor să ne rărească un pic, pentru că nu se mai poate. Interesant e că aceşti profeţi (vezi cazul pacientei autointitulate “Urania”, o amărâtă schizofrenică pentru care nu s-a găsit o cămaşă de forţă şi un salon cu pereţi vătuiţi la 9) vorbesc de parcă ei ar fi scutiţi de binefacerile unui final. De ce? O întrebare simplă, dragii mei, la care un bun prieten al meu, pe care până mai ieri, îl credeam inteligent, mi-a răspuns imediat: trece un "nor energetic". Şi, să vezi minune, norul ăsta e dotat cu inteligenţă proprie - îi arde pe ăia care sunt ciumeci iar pe "good guys" îi scuteşte. Tare de tot nebulozitatea cu pricina. Şi toate aceste oligofrenii sunt mediatizate în forţă, amestecate cu ştiri, pe toate canalele de comunicaţie. Rămâne doar să îţi explici zâmbetul sarcastic din colţul gurii crainicului - totul se transformă în băşcălie vădită. Iar imediat după asta vine ştirea că un alt descreierat şi-a confecţionat un armaghedon pentru el şi pentru 20 de copii inocenţi în de acum tradiţionala cetate infanticidă a democraţiei. Nu numai ţaţa Frosa (încă o dată, glorie ei!) dar chiar şi un om şcolit se întreabă, ce naiba e adevărat şi ce nu, dacă se amestecă toate în aceeaşi oală? Urmează, vă rog frumos, o reclamă la spumă de ras, luaţi o pauză de um haloperidol.
La toate câmpiile bătute de aceşti nefericiţi săraci cu duhul s-a adăugat, de ce nu, ura perpetuă pe care o mare parte a populaţiei o nutreşte împotriva “ălora”. Ce include această categorie numită generic “ăia”?
Or fi politicienii corupţi care le fură pâinea de la gură în fiecare zi, şi sub nasul lor îşi dau premii pela toate tembeliziunile? Nu, stimaţi telespectatori! La ăia le pupăm mâna şi-i chemăm de domnu senator, domnu deputat, domnu şi doamna... Când apar cădem pe spate, în convulsii de admiraţie. Că, oricum, nici nu prea avem de ales, care fluieră prea mult în biserică împotriva mai-marilor națiunilor se autosinucide luând cianură, după ce își zboară creierii, dar nu înainte de a se înjunghia pe la spate de trei-patru ori, desigur, atârnat strategic de o funie solidă, în faţa unui tren, pe calea ferată la alegerea clientului
Să fie oare, vedetele de carton cu palate şi iahturi construite pe tâmpenia profundă a gloatei care înghite pe nemestecate telenovele şi le creşte audienţa? Iarăşi, nu! Vai de mine, ai văzut tu, ce Rolex şi-a cumpărat aia de joacă în “Fiica lui Gigi Pământ”, novelă de succes pe toate meridianele???
Să fie, oare, vorba de escrocii care le bagă mâna în buzunar pe la nunţi şi botezuri, croncănind manele sau alte miorlăituri orientale de ultima categorie, urcându-se pe mese şi declamând imbecilităţi agramate, în timp ce conturile le sunt pline de valută şi depozitele de aur? Iarăşi, nu! Ai văzut tu, ce voce are avortul ăla minune, am şi plâns când a cântat-o pe aia cu duşmanii, pe cuvânt că aşa e...
Ştiţi cine sunt ăia, pe care toţi ar vrea să-i vază morţi, luaţi de val şi tăvăliţi prin lavă şi plutoniu picant? Simplu: prietenul lui, pentru că o duce mai bine, vecinul lui, fiindcă munceşte afară şi “s-a dat dracului”, uneori propriul sânge...
În cauză, dragii moșului, sunt acele creiere demente, care, nu numai cred dar îşi doresc sfârşitul lumii pentru că ei nu mai fac faţă. Nu muncesc, pentru că munca nu e pentru ei, nu învaţă pentru că “nu se merită”, nu îndrăznesc mai mult pentru că sunt prea impotenţi ca să îşi creeze şi să-şi realizeze visurile. Caută mereu, toată viața, ca niște nefericiți, capătul de linie. Și se arată grozav de nedreptățiți când îl găsesc, uneori, mai devreme decât s-ar fi așteptat. Salivează, sperând ca tot universul să ardă odată cu jalnicele-i zdrențe. Și, trebuind să facă față acestui ultim eșec, când al naibii umanitate se încăpățânează să rămână în picioare, apocaliptofilul se strecoară din nou cu coada între picioare, trăindu-și nimicnicia, lașitatea și plebeismul de fiecare zi, uitând că există un Dumnezeu atotputernic care nici nu se sinchisește de delirul unei lumi pe care El însuși a creat-o, fiind, astfel, unicul care deţine drepturile de autor.

    Acum este: Dum Dec 17, 2017 12:02 pm